Viziunea economico-socială a lui VV Ponta: să dezvoltăm dizabilităţile!

victor-ponta-plagiat-73a6e93628

De când e în campanie, VV Ponta vorbeşte toată ziua (nu că înainte ar fi tăcut, dar acum trage în tot ce mişcă, din toate poziţiile, cu toate muniţiile): deapănă amintiri, ne împărtăşeşte gânduri şi sentimente, ne dezvăluie strategii, ne ameţeşte cu proiectele sale şi câte şi mai câte. Prezent miercuri 14 mai 2014 la Baia Mare la lansarea proiectului strategic „Inovare în ocupare pentru femei – Voci pentru comunitate” al Asociaţiei Profesionala Nonguvernamentală de Asistenţă Socială (ASSOC), prin care se doreşte ca 1.100 de femei din ţară sa devină interpreţi mimico-gestuali pentru persoanele cu dizabilităţi de auz” (sursa Hotnews), premierul a făcut, cum s-ar fi putut altfel, din moment ce este atât de bine pregătit în toate, următoarea declaraţie:

„Îmi doresc să avem toţi o viaţă mai bună, pentru că nu suntem cu nimic diferiţi, suntem oameni aşa cum ne-a făcut Dumnezeu şi trebuie să avem toţi o viaţă mai bună. Vreau să îi felicit pe cei care iniţiază aceste programe, să spun că banii europeni pe care-i folosim pentru aceste programe sunt cele mai bune idei şi cele mai bune proiecte posibile, ca să ajutăm în general oameni, pe cei cu dizabilităţi, pe cei cu diverse alte necesităţii, e mai important decât orice altceva, decât să facem drumuri sau aeroporturi „

Salut respectivul proiect şi îi doresc să ducă la rezultatele prevăzute şi necesare, aşa cum salut orice alt proiect, din bani europeni sau autohtoni, care se îndreaptă către oameni. Dar nu pot trece cu vederea imensa ipocrizie, deşănţatul politicianism şi bi-dimensionalitatea puţului gândirii gureşului nostru prim ministru. Şi ca să nu rămân într-un delir verbal la fel de fără substanţă, vă propun o scurtă analiză de text pe acest fragment de discurs.

Las deoparte exprimarea greoaie şi adesea lipsa de coerenţă a discursului pentru a face o primă oprire filozofică: Nu suntem cu nimic diferiţi – zice VV Ponta. Adică, cum? Suntem toţi femei, sau toţi bărbaţi? Toţi înalţi, sau toţi scunzi? Toţi blonzi, sau toţi roşcaţi? Toţi mincinoşi, sau toţi cinstiţi? Toţi hoţi, sau toţi corecţi? Toţi heterosexuali, sau toţi homosexuali? Toţi handicapaţi, sau toţi sănătoşi? Ar fi bine să avem şi noi descrierea completă a tipului uman pe care şi l-ar dori să-l păstorească preşedintele PSD.

Legat de implicarea lui Dumnezeu în tot acest stricat ghiveci psdist, am să-i atrag atenţia că credinţa se dovedeşte prin gânduri, vorbe şi fapte şi nu e de ajuns să-l invoci pe Dumnezeu ca să şi primeşti de la Acesta atestatul de “bun fiu”, care să te trimită la Cotroceni. Ba, poate că dacă îl implici fără voia Lui în campanie, s-ar putea supăra şi s-ar putea ca prin iarnă să te trezeşti cu un şut în dos, la fel ca predecesorii tăi, de la colegii de partid.

Nu am să mă opresc, mai mult decât pentru a o evidenţia, asupra „inspiratei” definiţii pontiene a banilor europeni: banii europeni pe care-i folosim pentru aceste programe sunt cele mai bune idei şi cele mai bune proiecte posibile, zicere care ne dărâmă tot ceea ce credeam noi despre ei şi anume că ar fi mijlocul cu ajutorul căruia putem da concreteţe ideilor şi proiectelor.

Ajungem în final “la cestiune”, adică la viziunea economico-socială umanistă a premierului rezumată în fraza: să ajutăm în general oameni, pe cei cu dizabilităţi, pe cei cu diverse alte necesităţii, e mai important decât orice altceva, decât să facem drumuri sau aeroporturi.

Conform acestei magistrale viziuni, ca să ne meargă bine trebuie să fim handicapaţi astfel încât să vină banii europeni şi cu ei să ni se astupe gura şi să ni se închidă ochii (cam la fel cu operaţiile similare făcute cu cei morţi), şi în felul acesta nu o să mai avem nevoie de bani şi pentru burtă, educaţie, sănătate, haine şi tot restul.

După oricare manual elementar de teorie economică şi după modelele (de succes) ale altora, ne-am fi aşteptat ca făcând “drumuri sau aeroporturi”, dezvoltând industrii, punând pe roţi agricultura, suflând în pânzele turismului să avem şi banii necesari pentru nevoile fizice şi vocaţionale ale fiecăruia şi pentru ajutarea-integrarea persoanelor cu dizabilităţi.

Manualul mobil şi modelul de succes care este VV Ponta spulberă însă toate aceste mituri şi ne anunţă că de fapt contrariul este valabil: nu drumuri (de aceea nici nu se mai fac), nu porturi (vedeţi de ce trebuie să ajungă portul Constanţa la Mazăre), nu industrii şi transporturi (vedeţi de ce trebuie să moară Oltchimul, CFR marfă şi tot restul), nu agricultură, nu turism, ci bani europeni pentru handicapaţi. Adică, conform viziunii marelui strateg, comandant suprem al economiei, educaţiei, culturii, sănătăţii şi armatei, pentru cei care trebui să devenim cu toţii pînă la alegeri şi în veacul vecilor: nişte dizabilitaţi cu capul, ca să nu mai avem cu ce să-i analizăm comportamentul şi măreţele realizări şi să nu-i mai cârâim toată ziua pe prietenii săi baronii, baroneţii, baroneii şi baronaşii psd adânc înfipţi în carnea ţării pentru a suge sângele bugetului şi a o sfârteca după pofta ce-o poftesc.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Share On Facebook
Share On Twitter
Share On Google Plus
Share On Pinterest