Viktor Orban sau rădăcinile creștine ale Europei față cu criza

(c) Ionuț Macri

La mijlocul lunii noiembrie 2012, primul ministru al Ungariei, Viktor Orban, a făcut o serie de declarații care interpelează serios gândirea comună despre politicienii actuali: fie corupți, fie coruptibili, în orice caz sigur interesați. Acum vreo 10 ani, fostul premier al Belgiei și președinte al PPE, Wilfried Martens, oarecum dezamăgit de dificultatea unor negocieri între partide membre ale Partidului Popular European, declara că, din păcate, țările membre ale Uniunii nu vor începe să gândească altfel viitorul lor comun decât atunci când vor fi confruntate cu un mare pericol extern sau cu un cataclism natural. Întrebarea pe care ne-o punem, și pe care se pare că guvernul maghiar și primul său ministru și-au pus-o deja, este tocmai dacă acel moment a sosit, și care ar trebui să fie răspunsul nostru?

Viktor Orban a pledat, nici mai mult, nici mai puțin, pentru o regenerare a Europei prin valori creștine (conform semneletimpului.ro). Nu întâmplător, aceste declarații au venit la numai o lună de la Congresul PPE de la București, care a reafirmat valorile PPE și originile iudeo-creștine ale civilizației europene. Conform lifesitenews.com, Orban a declarat, la un congres catolic din Spania, în intervenția cu tema „Speranța și răspunsul creștin la criză”, că Europa trebuie să se întoarcă la creștinism pentru ca regenerarea economică să devină posibilă, aceasta deoarece criza economică din ce în ce mai profundă are drept cauză criza spirituală, nu problemele economice. Numai o renaștere a culturii și politicii bazate pe valorile creștine ar putea salva Europa de colapsul economic, moral și social. O economie de succes are în spate o forță motrice spirituală. „Europa s-ar regenera dacă ar fi guvernată conform cu valorile creștine”. Criza europeană nu este întâmplătoare, cauza ei este punerea sub semnul întrebării a rădăcinilor creștine de către liderii politici care și-au neglijat responsabilitățile. Orban a afirmat că vechile valori continentale, de origină creștină, au stat la baza coeziunii europene, familiei, muncii și creditului. Conform Info Catholica, primul ministru a declarat că originea crizei creditului trebuie căutată în abandonarea principiilor creștine. Astfel, Biserica creștină de dinaintea Reformei s-a opus cametei, definită ca impunerea de dobânzi exorbitante asupra împrumuturilor. Ori tocmai camăta a permis acumularea de datorii masive, insolvabile, atât la nivel personal cât și la nivel național. Astfel de excese nu ar fi fost posibile într-o Europă creștină, în care fiecare euro ar fi fost muncit cu adevărat. „O Europă creștină nu ar fi permis ca țări întregi să se scufunde în sclavia creditului”. În ciuda faptului că este protestant, Orban a criticat Reforma pentru că a despărțit creditul de dimensiunea lui morală, permițând cametei și dorințelor nestăvilite să se răspândească în întreaga societate. În aceeași ordine de idei, el a criticat măsurile de austeritate impuse Greciei și Italiei, care au avut drept consecință dificultăți economice uriașe și șomaj masiv. Aceste măsuri au neglijat tocmai „aspectul uman”, care trebuie luat în considerație atunci când încerci să ții sub control marile datorii acumulate de guvernele socialiste pe parcursul secolului 20.

Este Viktor Orban un prim ministru și un șef de partid populist, care încearcă prin demagogie să câștige un electorat disperat? Orban pare să sugereze că măsurile de austeritate, a căror necesitate nu o constestă nimeni, și-au greșit adresantul. Un cunoscut italian, om de afaceri prosper, cu care comentam acum câteva luni criza și răspunsurile la criză, îmi spunea că nu este posibil ca aceeași operație de șold să coste 300 de euro la Milano și aproape 2.000 la Neapole. Este cert că ceva trebuie să se schimbe, îmi spunea el, și că firmele care fac afaceri cu statul trebuie să își schimbe radical comportamentul. Implicit, și patronii lor, prin reducerea profitului personal și a nevoilor nestăvilite. Ar trebui să fim adecvați situației și să vedem de ce avem nevoie cu adevărat, învățând să rezistăm apetiturilor de orice fel. Schimbarea începe, în mod evident, de la nivel personal. Și necesită o revoluție interioară spirituală. Revenind la Viktor Orban, el a reluat aceleași afirmații în timpul unei ceremonii din cadrul Parlamentului ungar pentru decorarea cardinalului arhiepiscop al Vienei.

Orban a dat, din nou, exemplul Ungariei. La 1 ianuarie 2012, în Ungaria intra în vigoare o Constituție revizuită care a fost puternic criticată de mediile de stânga din întreaga lume. Or, spune Orban, noua lege fundamentală „este bazată pe demnitate, libertate, familie, națiune, fidelitate și iubire, cu obligația expresă de a-i ajuta pe cei săraci”. Stânga europeană a reacționat violent, comentează InfoCatolica.com, tocmai pentru că aceste valori creștine și afirmarea lor într-o constituție a unui stat membru contravin scopului stângii, de „transformare a Europei într-un continent ateu, în care conceptului de familie să îi fie substituit conceptul de individualism”. Pentru atingerea acestui scop, fiecare valoare creștină, afirmată „nerușinat” de constituția ungară, este un obstacol potențial. Iubirea față de aproapele și față de Dumnezeu împiedică exprimarea egoismului; fidelitatea te face să nu îți trădezi partenerii și familia; patriotismul te face să știi că aparții unei națiuni aparte, unei culturi specifice care merită prezervată; menținerea familiei, în ciuda vicisitudinilor și tentațiilor pe care societatea modernă ți le întinde, te ajută să îți păstrezi coloana vertebrală și credința; libertatea te face să lupți cu cei care încearcă să își aservească semenii; iar demnitatea persoanei, pentru că, în accepțiunea creștină, nu poate exista demnitatea individului, este cea care te face să respecți fiecare ființă umană și să fii responsabil față de semeni. Mulți spun, în cunoștință de cauză, că primul pas în trădarea credinței este infidelitatea, trădarea familiei și a partenerilor. Iar familia, spune Orban, este garanția pentru supraviețuirea națiunii. Cum spunea Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea, națiunea este o familie mai mare. Distrugerea familiei duce astfel, în mod logic, la distrugerea națiunii.

De ce afirmă Viktor Orban că avem de a face cu o criză spirituală, iar nu una morală sau economică? Înlănțuirea valorilor (creștine) afirmate de constituția ungară de la 1 ianuarie 2012 ne poate arăta, la o lectură atentă, cum poți identifica falșii stâlpi ai comunității. Mulți politicieni vorbesc de principii morale, însă în viața curentă disprețuiesc valorile familiei și demnității, pentru simplul motiv că nu au conștiință; că au eliminat, în cursul evoluției lor personale, această instanță interioară; și au eliminat-o atunci când au renunțat la credință. Un asemenea politician nu va acționa în interesul comunității care l-a ales sau al națiunii, ci numai în interes personal și de grup (aici, grupul are, evident, un înțeles peiorativ). Acesta este motivul pentru care Orban consideră că liderii politici, având responsabilitatea comunității lor, trebuie să aibă valori creștine. Cu alte cuvinte, să fie credincioși.

Prin declarațiile sale, Viktor Orban, care este și vicepreședinte al PPE, reafirmă valorile PPE, pe care mulți le consideră acoperite de un strat gros de praf. Aceste valori au fost reafirmate de PPE în Programul de bază de la București în luna octombrie. Între altele, Orban, în linie cu programele PPE, susține importanța și complementaritatea națiunii și a Europei comune. Adică a unei Europe care nu poate fi comună decât prin valorile ei comune și prin sinergia dezvoltată ca urmare a punerii în practică a unor politici inspirate de valorile creștine, iar nu datorate vreunui proiect stângist și revoluționar de demantelare progresivă a națiunilor. Căci o astfel de viziune a unei Europe comune transpare ochiului cunoscător în unele texte fundamentale despre Uniunea Europeană. Nicholas Moussis, în renumitul său „Guide to European Policies”, compară construcția Europei comunitare cu construcția unei case comunale, realizată din cărămizile caselor orășelului. Fiecare locuitor ar urma să contribuie astfel la construcție, în care se va și muta definitiv la finalul șantierului, împreună cu toți ceilalți locuitori… Soarta vechilor case este evidentă, deși nu deplânsă de autor, ba dimpotrivă. Acestei viziuni anti-naționale ar trebui să îi răspundă PPE și partidele membre, atât prin programele politice cât și prin acțiunea politică de zi cu zi. Unei asemenea viziuni trebuie să îi contrapui o viziune creștină asupra familiei, comunității, națiunii și Europei comune, în spiritul căreia trebuie să acționeze adevărați lideri politici europeni.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Share On Facebook
Share On Twitter
Share On Google Plus
Share On Pinterest