Steagul ţinutului fără secui

În şedinţa de Consiliu Local din data de 24.10.2013 am cerut aplicarea dispoziţiilor Legii 185/2013 privitoare la amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate în privinţa afişării „steagului ţinutului fără secui” pe sediile partidului PPMT din Tg. Mureş. În cursul zilei de 25.10.2013 am depus şi o adresă scrisă poliţiei locale prin care am arătat dispoziţiile legale, care în accepţiunea actului normativ sunt încălcate prin această situaţie de fapt, care s-a consumat prin punerea acelui steag-însemn publicitar.

Legea nr. 185/2013 a intrat în vigoare în cursul lunii iulie a anului curent, prin publicarea în Monitorul Oficial din 05.07.2013. Denumirea marginală a Legii „privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate” nu promite nimic spectaculos, probabil acesta este şi argumentul pentru care nu a apărut în spaţiul public posibilitatea aplicării acesteia situaţiei pretinsului steag, care potrivit legii este asimilat simbolului.

Zecile de mii de pagini de acte normative în vigoare au aşezat negura şi peste textul Legii nr. 185/2013, dar nu pentru mult timp, am întâlnit-o eu, cu ocazia documentării unei lucrări ce urma să o susţin la o conferinţă.

Vreau de la bun început să clarific o problemă, tehnică, de terminologie folosită de legiuitor. Noţiunile pe care le foloseşte legea sunt definite de către acesta în cuprinsul actelor normative. Noţiunile de „steag” şi „drapel”, deşi se confundă în limbajul uzual, sunt de fapt diferite prin voinţa dată de legiuitor celor două noţiuni diferite.

Noţiunea „drapel” este definită de Legea nr. 75/1994, drapelul este un simbol care aparţine exclusiv statelor lumii şi nu altor entităţi, steagul în concepţia art. 3 al Legii 185/2013 este „piesă de stofă, pânză sau material plastic ataşată la un suport lance, catarg sau stâlp, purtând culori, embleme, simboluri sau mesaje publicitare”. Atât spune Legea şi tot atât sunt cei chemaţi să o aplice.

Definiţia steagului oferită de această Lege se referă şi la situaţia steagului secuiesc adică „piesă de stofă, pânză…. ataşată la un suport lance, catarg….. purtând culori, embleme, simboluri”. Astfel, steagul secuiesc corespunde noţiuni de „steag publicitar” după cum prevede legea nr. 185/2013, atunci în mod logic această Lege se aplică afişării pretinsului steag secuiesc care este: din pânză, are culori, reprezintă un simbol (de tristă amintire pentru români, dar totuşi un simbol în sensul legii). Şi uite aşa, trebuie steagul secuiesc să respecte Legea nr. 185/2013.

Vreau să fiu foarte clar, până în acest moment nimeni nu a identificat un text legal care să impiedice afişarea steagului, autorităţile dădeau neputincioase din umeri, societatea civilă se frământa fără vreo finalitate iar susţinătorii steagului beneficiau de lipsa vreunei reacţii a autorităţilor. Acum, situaţia se schimbă radical, Legea nr. 185/2013 se aplică acestei situaţii. Sunt impuse condiţii, termene ce trebuie respectate şi are chiar şi amenzi.

Să revenim la dispoziţiile acestei Legi, pentru amplasarea steagurilor pe proprietatea privată a persoanelor fizice si juridice, autoritatea administratiei publice locale trebuie să emită avize, la cererea solicitantilor. Astfel, pentru a monta steagul trebuie, în primul rând, solicitat avizul autorităţii publice locale. Pentru steagurile expuse deja, nu a fost solicitat niciun aviz, de aici concluzia că a fost încălcată Legea.

 Tot Legea dispune în art.37 al. 3: Durata de mentinere a steagurilor publicitare va fi de maximum 30 de zile calendaristice cu posibilitatea prelungirii acestei perioade cu încă o perioadă de 30 de zile. Cu alte cuvinte, după 30 de zile se poate solicita o prelungire pentru o perioadă de încă 30 de zile. Odată cu expirarea celor 60 de zile, nu se mai poate afişa steagul! Steagurile montate, pănă acum, au depăşit perioada de 60 de zile, încălcând flagrant Legea, din chiar momentul afişării fără autorizare prealabilă.

Aceste două încălcări ale legii ar trebui să atragă reacţia autorităţilor şi să conducă la sancţionarea contravenţională a persoanelor care se fac vinovate. Este şi motivul pentru care am solicitat Poliţiei locale să demareze proceduri specifice în acest sens, cu alte cuvinte să-şi facă datoria în mod onest, egal pentru toţi

Dacă până acum nu se cunoşteau dispoziţiile acestei legi, acum, şi cu ajutorul dumneavoastră, autorităţile pot dispune măsuri, iar societatea civilă să fie informată.

Dacă tot milităm pentru respectarea postulatului „stat de drept”, atunci trebuie să respectăm supremaţia legii adică, concret, aceasta să fie aplicată de primării, consilii locale, poliţie, instanţe, parchete.

Faţă de cazul concret, arborarea ilegală a „steagului ţinutului fără secui” din Tg. Mureş, la cererea mea, poliţia locală sau primarul trebuie să dispună îndepărtarea acestor steaguri şi sancţionarea personelor care se fac vinovate. Am oferit autorităţilor instrumentul legal, tot ce le rămâne acestora este să îl aplice.

Aştept cu interes măsurile luate! Desigur şi alegătorii care m-au trimis în Consiliul Local. 

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Share On Facebook
Share On Twitter
Share On Google Plus
Share On Pinterest