Pokemoni și analfabeți funcțional

S-a întamplat odată, eram cu două prietene (în căutarea pokemonilor- n.n.) și din neatenție am traversat pe roșu, dar a fost ok, am supraviețuit” (student, anul I[1]).

Dacă un cercetător obiectiv s-ar uita cu oarecare atenție la noi și la lumea pe care o alcătuim, ar vedea, fără doar și poate, că se conturează cel puțin două tendințe: aceea a insului de a fugi de el însuși și aceea de a se scufunda cu totul în propria-i lume virtuală, de dimensiuni reduse. Probabil că nu aș fi scris mai nimic pe tema acesta, de care nu mă lega vreo mare curiozitate științifică, dacă ultimele știri pe care le-am citit nu mi-ar fi ridicat un mare semn de întrebare. Cum se poate ca un număr atât de mare de indivizi (statistica arată că e vorba în special de cei cu vârste între 18 și 24 de ani[2]) să se lase confiscați de o aplicație pe mobil numită Pokemon Go, având în vedere că timpul este o resursă prețioasă? Pentru cei care încă nu știu, Pokemon Go este „un joc de realitate augmentată”, în care trebuie să găsești „monștri de buzunar”, adică pokemoni (pocket monsters), personaje introduse prin 1996 de francizele Nintendo. Practic, ca să găsești aceste personaje, telefonul se folosește de harta orașului în care locuiești și îți indică pe acea hartă locul unde s-ar găsi respectivul pokemon. Când ajungi în locul cu pricina, camera telefonului scanează locația și atunci apare și personajul pe ecran. Toată această aventură ca să lovești pokemonul cu o bilă și să acumulezi puncte[3].
În timp ce majoritatea oamenilor merg pe stradă cu ochii fixați pe ecranul telefonului de parcă ar fi o specie aparte de zombie[4], în căutarea unui răspuns, găsim pe Google o serie de specialiști care atrag atenția asupra unui fenomen curios și, deocamdată, destul de puțin cercetat. Suntem de acord că, în mare parte, oamenii cu studii, deci cu diplome, sunt capabili să scrie și să citească. Însă, problema este alta. Ronald Nash vorbește despre trei tipuri de analfabetism: funcțional, cultural și, nu în ultimul rând, moral. Analfabeții funcțional pot să citească, însă principala lor dificultate este aceea că nu înțeleg textul respectiv și nu pot face diferite conexiuni.                              Probabil, o altă observație despre care nu se prea discută ar fi aceea că nici nu gândesc în categorii. În ceea ce ne privește, statisticile OCDE din 2009 arătau că 40% din copii din România și Bulgaria sunt analfabeți funcțional[5]. Stăpânirea limbii române și înțelegerea textelor pe care le citesc sunt o problemă reală pentru o parte din tineri[6]. Potrivit estimărilor, putem vorbi de aproximativ jumătate dintre absolvenții de gimnaziu din România, iar unii specialiști cred că stăpânirea limbii române ar trebui să devină o prioritate națională[7].       Situația acesta nu se întâlnește numai în România și Bulgaria, ci și în alte țări din Uniunea Europeană sau chiar și în Statele Unite ale Americii. De exemplu, în 2007 cercetările arătau că 57% dintre studenții din California nu au luat notă de trecere la testele standard în limba engleză[8]. La nivel general, Nash menționa că în SUA cel puțin un milion de analfabeți funcțional sunt absolvenți de liceu, „posesori de diplomă fără valoare[9]. De pildă,doar 5% din elevii de liceu pot să citească destul de bine încât să înțeleagă și să folosească informația pe care o găsesc în materiale tehnice, eseuri literare și documente istorice”[10].

Robert Nash sublinia că așa ceva nu s-a mai întâmplat în SUA. „În 1910, doar 2.2% din copii americani cu vârste între 10 și 14 ani nu știau să scrie și să citească.  Este important să ne amintim că analfabetismul din 1910 includea în mare parte copiii care nu avuseseră avantajul de a merge la școală. Analfabeții din ziua de azi sunt, în mare parte, indivizii care au petrecut opt sau doisprezece ani în școlile publice”[11].

O altă problemă, despre care nu se discută în România, însă pe care autorul de mai sus o menționează este analfabetismul cultural. Conceptul face referire la inșii care pot să citească fără nicio problemă, însă nu au cunoștințele necesare care să îi ajute să facă legături între evenimente, nume și alte referire citate de un autor. „De exemplu, cineva care nu știe cine au fost Grant și Lee va avea mari probleme să înțeleagă un paragraf despre Războiul Civil, indiferent de cât de bine citește”[12].                                                               Al treilea tip de analfabetism, cel moral, face referire, după cum intuim, la pierderea ordinii morale, despre care nu vom vorbi aici.

Nu putem stabili o cauzalitate între cele spuse mai sus, între tipurile de analfabetism și succesul pe care-l au aplicațiile acestea și alte gadgeturi la tineri (și nu numai), ci poate cel mult să intuim că există o corelație între analfabetismul funcțional și cultural și fenomenele acestea de tipul Pokemon Go. Cred că, pe viitor, universitatea și, implicit, profesorii, vor avea dificultăți din ce în ce mai mari în a trezi[13] insul care astăzi aleargă după pokemoni, iar mâine va alerga după diplome, dornic „să adune ce i se pare că sticlește ca și cum ar fi o codobatură”, cum bine îl descria (ca ideal tip) acum ceva timp un profesor de-al meu[14].

 

 

[1]„Pokemon a ajuns și în România. O zi cu Mihai și Natașa, tinerii care-l caută pe Pikachu în București”, Pro TV, 14 iulie 2016, http://stirileprotv.ro/ilikeit/smart-things/pokemon-go-a-strans-deja-15-milioane-de-descarcari-oficiale-depasind-twitter-cum-arata-o-astfel-de-vanatoare-in-capitala.html

[2]40% of adults who have downloaded Pokémon Go are 25 or older, Vox, 14 iulie 2016,  http://www.vox.com/culture/2016/7/14/12190170/pokemon-go-ios-android-adult-age

[3]Pro TV, ibidem.

[4]Interesant și articolul acesta: Changing the channel, The Economist,  29 aprilie 2010, http://www.economist.com/node/15980859/print?story_id=15980859

[5]Literacy and vocation, http://www.grundbildung-und-beruf.info/et_dynamic/page_files/267_datei.pdf?1334836254

[6]Jumătate din elevii de gimnaziu din România sunt „analfabeţi funcţional“ Ziarul Lumina, 4 noiembrie 2009, http://ziarullumina.ro/jumatate-din-elevii-de-gimnaziu-din-romania-sunt-analfabeti-functional-37631.html

[7]Studiu. 42 % dintre români sunt analfabeți functional, Digi 24, 3 iunie 2016, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Educatie/Studiu+42+dintre+romani+sunt+analfabeti+functionali

[8]Staggering illiteracy statistics, http://literacyprojectfoundation.org/community/statistics/

[9] Robert Nash, „ The Three Kinds of Illiteracy”http://www.reformed.org/webfiles/antithesis/index.html?mainframe=/webfiles/antithesis/v1n5/ant_v1n5_illiteracy.html

[10]Ibidem

[11]Ibidem

[12]Ibidem

[13]Radu Baltasiu, „Trezia. Începuturi”, 4 august 2013, http://radubaltasiu.blogspot.ro/2013/08/trezia-inceputuri.html

[14]Radu Baltasiu, „O problemă stresantă: 5 sau 10?”, 26 februarie 2009, http://radubaltasiu.blogspot.ro/2009/02/o-problema-stresanta-5-sau-10-nota-zic.html

 

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *