Hoți și Hoți

Sunt hoți și hoți. Ei sunt diferiți. Și ca atare sunt tratați diferit. Căci după cum spune proverbul: După faptă și răsplată.

Nu oricine poate face ”un milion cinstit”. Nicăieri în lume. Cu atât mai puțin în România. Problema este că nu e clar ce e cu termenul ”cinstit” acolo. Deci cam toți l-au făcut cinstit (pe el, milionul), chiar și cei din pușcărie. Așa că fiecare om hotărât își face milionul cum poate, după care trece la al doilea milion și odată ajuns la o sută zâmbește diavolesc în fața oglinzii, apoi ia o față angelică, muncită și cinstită în fața marelui public și merge mai departe cu numărătoarea. De multe ori publicul imbecilizat geme de milă pentru câte unul dintre aceștia, care ocupă efemer câte o celulă unde are parte de un pat, o pernă, un laptop, un televizor, o măslină, o icră neagră, mă rog, fiecare de ce are nevoie pe acolo… Se cere grațierea, iertarea, media prezintă sondaje de opinie cu marja mică de eroare prin care demonstrează că publicul în majoritate consideră că greșeala a fost prea mică sau prea veche, sau neintenționată și chiar dacă a greșit, mult bine a făcut pentru cei săraci. Da, e adevărat, a furat trei sute de milioane, dar un milion l-a împărțit înapoi de unde a furat. Ba a scăpat ceva și la săraci. Ceilalți care au furat au uitat să mai și împartă, ceea ce, fie vorba între noi, pe undeva e natural; adică prietene, tu ai furat cu mine, știi tu cât de greu se fură în ziua de azi când toți sunt cu ochii pe tine, incusiv ceilalți hoți, pe motiv de concurență neloială? Deci dreptate e asta? Nu mai știm să facem diferență între hoți? Păi Becali e același hoț cu Patriciu? Dar Năstase în care cameră intră? Sau Banca. Acea instituție care te fură zi de zi prin comisioane, taxe, greșeli de operare? Un lucru e clar. Hoțul mic, mărunt, care nu plătește o taxă, fură un ibric, sau înșeală samavolnic Statul luându-și o pensie necuvenită pentru un handicap inexistent, ia loc la rând pentru Marea Judecată. Îi vine rândul. ”Cât ai furat prietene?” ”Puțin.” ”Puțin? Nu-i bine. Ai pus-o. Cincizeci de ani îți dăm. Numai azi, că avem o promoție. Dacă nimereai mâine era dublu. Așa, scapi ieftin. Da e o problemă cu celulele. Rândul din față e ocupat.” ”Păi și eu unde o să stau?” ”Celula din spatele celulei lui Becali.” ”Televizor?” ”Nu avem. Sunt stricate!” ”Laptop?” ”Sunt stricate și alea!”

Problema lui Becali este că s-a așezat la coadă. Au fost și alții, dar ăia au avut bunul simț să întrebe: ”Fiți amabil, la ce este coada?” ”La celule.” ”A, mă scuzați.” Și au plecat. Becali a rămas la coadă, avea o cruce la el și a zis că ia și el dacă mai rămâne. Acu' s-a răzgândit. I-a venit rândul și el nu mai vrea. Îl văzuse pe Năstase înainte și a crezut că se stă la ouă. Da'pe Năstase îl durea în gât că s-a strâns prea tare cu fularu' și nu i-a putut spune, că de spus i-ar fi spus. Pe Ponta cel puțin l-au văzut justițiarii când s-a așezat la coadă și i-au spus de la obraz: ”Pleacă bre de aici că mâine trebuie să fii la muncă, nu vezi că te-a ales poporu' ca să-l conduci?” ”Unde să-l conduc, că eu nu plec de aici nicăieri?!?” ”Păi înainte, că înainte era mai bine.” ”Aaaa. Așa da.” Și dus a fost.

Băsescu, nici el nu s-a așezat la coadă, pentru că stând în vârf vede mai bine și când și-a dat seama ce este la capătul celălalt al cozii a zis că oricum se stă mult la coadă și el nu are timp, o să lase pe cineva la rând în locul lui și poate vine mai târziu, dacă termină ce are de făcut. Dacă nu, nu.

Ceea ce vreau să spun este că Justiția și-a revenit. Ea nu mai este oarbă. Ea vede. Ea miroase. Ea pipăie. Ea are simțurile ascuțite. Se uită la tine și spune: Haina ta e Armani și mașina ta e Maybah. Sunt scumpe. Te miroase și spune: Parfumul tău e Givenchy. Și ăsta e scump. Îți pipăie buzunarul și spune din nou: Punga ta e groasă. Justiția prin urmare va fi blândă cu tine că mult bine i-ai făcut și tu, sau i-oi face ulterior. Apoi se uită și la tine. La celălalt: Mă tu ai venit aici încălțat cu teneși și mirosind a aglomerație din metrou? Și îndrăznești să te prezinți cu un card împuțit pe care abia dacă zornăie trei sute de lei? Marș la beci. Să te înveți minte. Data viitoare când mai furi, fă-o serios ca ăla dinaintea ta.

Biserica funcționează și ea mai binișor: Ți-a murit aproapele? Aaaa, ce plăcere. Ai bani? E bun. Dacă poți plăti tot, ai un loc bun colea la țintirim și de acolo o navetă transportă pasagerii direct la poarta Raiului, unde Sân' Petru verifică biletele. De acolo noi nu ne amestecăm, că nu avem calificare, dar îți dăm referințe ok. Dacă nu ai bani, lucrurile se complică. Botezul, căsătoria, moartea, păi astea costă prietene, deci fără bani nu poți fi creștin de-al nostru, că nu am făcut Cruciadele alea de pomană auzi? S-au chinuit Templierii ăia să pună ban pe ban și tu îți bați joc? Au fost nevoiți amărâții de ei să jefuiască Antiohia, Niceea, Edessa, Alep, Acra și câte altele! O sută de ani le-a trebuit cruciaților să ajungă la porțile Ierusalimului cel sfânt ca să poată să îl jefuiască înainte să îl elibereze de sub infideli. De aia ne-am și făcut și noi o bancă, ca să fie acolo la Vatican pentru zile negre. Să-mi fie cu iertare, dar taxa pe credință nu mi se pare a fi în măsură să te apropie de Dumnezeu. Unii își spun ușurați că sunt ortodocși și ai lor nu fac de astea nefăcute. Eu le spun să fie liniștiți. Că și Biserica lor veghează. A vegheat și înainte de '89. Unii dintre sfințiile lor atât de bine că au fost numiți supraveghetori și de către altă instituție mai cu dare de mână… Ce vremuri. Și atunci și acum.

Vremuri în care Statul se află totuși printre principalii hoți. Pentru că să fim serioși: atunci când plătim o autostradă care apare sau nu, cândva nedefinit în timp, dar cu siguranță deja defectă, când plătești toată viața pentru o amărâtă de pensie despre care ți se spune că s-a consumat înainte să-ți fie dată, când tehnologia o permite dar nu pot ajunge la însănătoșire decât cei bogați, nu înseamnă că stai la masă cu un partener cinstit.

Va să zică cine merită pedepsit și cine nu? Și care să fie pedeapsa pentru fiecare? Dar oare îi poate pedepsi cineva pe toți? Sau doar pe unii? Dar eu cetățeanul turmentat cu cine votez? Pe cine iert, pe cine tolerez și pe cine îl condamn?

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Share On Facebook
Share On Twitter
Share On Google Plus
Share On Pinterest