Consumerism re-loaded sau hipermagazinul de vise

Am început să înţelegem gândirea consumistă cu care am fost îndoctrinaţi şi care ne-a controlat ultimii douăzeci de ani de muncă pe brânci pentru sistemul capitalist. Ne aşteptăm ca, odată ce am deschis ochii, deşteptarea noastră să ne elibereze. Când colo, nu am făcut decât să trecem la nivelul doi al jocurilor de sistem. Nivelul doi e, fireşte, mai dificil – aşa încât vom munci mai mult ca să „ieşim” din el. Iar ieşirea este dinainte hotărâtă: vom merge către nivelul următor. Asta este ceea ce numim „evoluţie”. O noţiune pe care tot sistemul ne-a „vândut-o”, cu sute de ani în urmă. 

Ce presupune nivelul doi? Să nu mai cumpărăm lucruri de care n-avem nevoie, ci „vise” de care n-avem nevoie. Noul „om liber” este cel care îşi transformă nevoile în hobby-uri. Ce înţelege el din asta? Înţelege că de-acum îi va face plăcere să mănânce, să se spele, să se deplaseze. Îi va face atât de multă placere, încât nu va mai privi astfel de activităţi ca pe corvoade. Ele vor fi hobby-urile lui, visele lui. Îşi va petrece tot timpul mâncând, spălându-se, deplasându-se. Noul om liber este omul-liber-al-sistemului. El nu va mai cheltui banii pe nevoi. Îi va cheltui pe „vise”.

 Dacă eşti pe cale să dai bani pe un lucru de care n-ai nevoie, ai şanse să te trezeşti. Dacă ţi-ai făcut din asta un obicei, sunt tot mai multe şanse să înţelegi că te otrăveşti singur. Dar, când începi să-ţi cumperi visuri, nimeni nu te mai poate despărţi de iluzia ta. O vei îmbrăţişa cu toată forţa, o vei susţine cu toată convingerea şi nu vei permite nimănui să intervină între tine şi „visul” tău. Acesta este noul „cincinal”: să ne înglodăm în visuri. 

Iată câteva astfel de ambalaje false prin care ne auto-îndoctrinăm cu consumism: excursii în ţări exotice în care trebuie să mergem pentru a ne bucura de statul la plajă; trocul prin care, teoretic, nu cheltuim, dar practic consumăm bani din trecut – pentru că nu e un troc veritabil, între doi oameni care schimbă ceea ce ei înşişi au produs, fără intermedierea banilor: trocul consumist e unul în care doi oameni schimbă obiecte cumpărate inutil, pentru a se putea bucura şi de alegerile proaste ale cunoscuţilor, nu doar de ale lor. 

Închei cu un exemplu ardent promovat social: cititul este forma „elevată” a consumismului, forma prin care sunt îndoctrinaţi cei care insistă să se creadă „superiori”. Pentru astfel de specimene, care se vor „refractare”, sistemul a găsit un mod de a le cultiva iluzia, cultivându-i pe ei. Ca pe nişte castraveţi în seră. Îi cultivă sistemul, foarte grijuliu îi cultivă. Ei sunt bacteriile din eprubeta sistemului. Ei se întâlnesc primii cu toate presupusele sale „produse spirituale”, ei le înghit în cele mai mari cantităţi – şi au grijă să le transmită mai departe, ca „valori” ale unor persoane care se visează formatori de opinie: <Eu îmi cheltuiesc toţi banii pe cărţi şi sunt mândră de asta>.  

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Share On Facebook
Share On Twitter
Share On Google Plus
Share On Pinterest